Convertor de numere chinezești

Cifrele tradiționale:

Numerele simplificate:

Multiplicatori:

Curat ← În araba occidentală

Convertor în sistem chinezesc

Convertit

Există două forme de bază ale cifrelor chinezești – normale (一, 二, 三) și simplificate (壹, 贰, 叁), acestea din urmă fiind adesea folosite în domeniul bancar pentru a preveni contrafacerea.
Termenul „simplificat” în legătură cu caracterele chinezești, inclusiv cu cifrele, nu se referă de obicei la dificultatea de a le scrie, ci la forma simplificată de scriere care a fost introdusă în Republica Populară Chineză la mijlocul secolului al XX-lea. Simplificarea a avut ca scop să facă scrisul mai accesibil pentru cursanți și să crească gradul de alfabetizare a populației. Acest lucru a fost realizat prin reducerea numărului de trăsături ale caracterelor sau prin înlocuirea acestora cu variante mai ușor de învățat.

Cu toate acestea, simplificarea nu înseamnă întotdeauna că caracterele devin mai simple din punct de vedere vizual sau mai ușor de scris. În unele cazuri, cum ar fi numerele, versiunile simplificate pot părea mai complexe decât cele tradiționale, în special pentru cei care sunt obișnuiți cu stilul tradițional. Termenul „simplificat” se referă la standardul de scriere, nu la complexitatea fiecărui simbol în parte.

Pe lângă utilizarea a două tipuri de cifre în sistemul zecimal, sistemul de numerotare a caracterelor chinezești folosește un sistem de multiplicatori:

十 – 10 (shí)
百 – 100 (bǎi)
千 – 1,000 (qiān)
万 – 10,000 (wàn)
亿 – 100,000,000 (yì)
兆 – 1,000,000,000,000 (zhào)

Spre deosebire de sistemul de numere arabe, formarea numerelor hieroglifice conform sistemului chinez implică o „definiție nominală” a fiecărei ordine de numere. Să analizăm un exemplu 65481 = 六万五千四百八十一  unde,

• 六万 înseamnă „șase” și „zece mii”, adică 60.000;
• 五千 corespunde, la rândul său, la „cinci” și „mii”, adică 5000;
• 四百 este patru sute (400);
• 八十 este respectiv 80;
• 一 – un (1).

Dar asta nu este tot. Sistemul numeric chinezesc utilizează o structură ierarhică unică de multiplicatori care permite reprezentarea unor numere foarte mari cu un număr relativ mic de simboluri. Iată unitățile mai mari (de înțeles, rar folosite în viața de zi cu zi):

• 京 (jīng) — 10^16
• 垓 (gāi) — 10^20
• 秭 (zǐ) — 10^24
• 穰 (ráng) — 10^28
• 沟 (gōu) — 10^32
• 涧 (jiàn) — 10^36
• 正 (zhèng) — 10^40
• 载 (zǎi) — 10^44

Urmează cifrele și mai mari, dar acestea sunt extrem de rare:

• 极 (jí) — 10^48
• 恒河沙 (héng hé shā) — 10^52
• 阿僧祗 (ā sēng qí) — 10^56
• 那由他 (nà yóu tā) — 10^60
• 不可思议 (bù kě sī yì) — 10^64
• 无量大数 (wú liàng dà shù) — 10^68

Aceste cifre arată modul în care sistemul numeric chinezesc poate reprezenta în mod eficient numere foarte mari. În antichitate, ele au fost folosite în calculele astronomice, în textele filosofice și pentru a descrie concepte mitologice. În lumea modernă, astfel de cifre mari sunt rare și sunt folosite mai mult ca curiozități culturale sau istorice.